Prima oară când am văzut o plantă de castraveți, a fost când eram mică și avea tata în grădină cam de toate. Bunica s-a aplecat printre niște tufe și a venit cu 2 castraveți, mici și borcănoși, numai pentru mine. De atunci îmi aduc […]
Cu toții ne dorim plante sănătoase și o recoltă bogată. Dar ce ne facem cu dăunătorii? Cum îi ținem la distanță de grădina noastră, pentru a nu fi nevoiți să împărțim recolta? Plantele companion nu sunt cunoscute de toată lumea, dar cred că mulți dintre […]
Calitatea principală a insecticidelor făcute acasă este că nu sunt periculoase pentru oameni sau pentru animalele noastre de companie, spre deosebire de cele chimicale, care distrug totul în jurul lor, și ne îmbolnăvesc și pe noi.
Furnicile și afidele, la lucru (Foto: stoppestinfo.com)
Afidele/păduchii plantelor
Păduchii, sau le spune literatura de specialitate “afide”, îi putem găsi predominant sub frunze, pentru a se proteja de razele soarelui și implicit de deshidratare. Coloritul diferă în funcție de seva consumată. În general, fiecare specie de păduche are o plantă gazdă preferată, dar există și unele care parazitează mai multe gazde diferite.
Pe plantă, păduchii se află în apropierea principalelor vaselor de transport a sevei, grupate cel mai des în colonii. Aceștia sug seva, din frunză sau de pe tulpină, iar locurile afectate se ingălbenesc, se usucă și eventual mor. Deoarece seva conține cantități mari de glucide, păduchii o secretă la rândul lor sub formă de populara “rouă de miere”, care este mediul perfect de dezvoltare a fungilor și implicit a altor boli, cu efecte de înnegrire a frunzelor sau chiar a fructelor.
Tot din cauza glucidelor secretate, se dezvoltă o relație strânsă între păduchi și furnici, acestea din urmă hrănindu-se cu “roua de miere” și în schimb le oferă protecție păduchilor, ferindu-i de prădători naturali. Deci dacă vedeți furnici urcând pe plantă, să o inspectați bine, deoarece este o probabilitate mare de a găsi și păduchi.
Păduchi/afide pe o frunză (Foto: stoppestinfo.com)
Cu ce sunt tomatele speciale
Acestea fiind spuse, trebuie doar să fim atenți la natură, la ce plante sunt afectate cel mai des de insecte sau de alte organisme și la ce plante trec prin ciclul lor de viață fără prea multe probleme.
Planta de tomate este mândria fiecărui grădinar, deoarece sunt pretențioase, migăloase, susceptibile la multe boli, dar atunci când ne răsplătesc, uităm de toate grijile ce le-am avut în legătură cu îngrijirea lor. Cu toate acestea, roșiile sunt foarte rezistente la afide, spre deosebire de porumb, care pare a fi gazda perfectă pentru ele.
Secretul constă în prezența substanțelor alcaloide în frunzele și tulpinile plantei, care o protejează împotriva lor. Noi ne putem folosi de această calitate, făcând un preparat simplu, dar foarte util. Nu este toxic pentru noi, alte insecte sau alte animale, ci doar pentru afide. Grădinarii iscusiți îl folosesc de mult, atunci când prădătorul lor natural, gărgărița, nu mai reușește să facă față, dar s-au pierdut din informații, în detrimentul informațiilor despre pesticide. Aș vrea să revenim la vechile cutume ale străbunilor și să lucrăm mână în mână cu natura și nu împotriva ei.
Cum facem soluția
2 căni de frunze de roșii + jumătate de litru de apă. Tăiem frunzele sau le rupem și le lăsăm peste noapte în apă, pentru a se elibera substanțele alcaloide. A doua zi se strecoară printr-un tifon, se mai adaugă încă jumătate de litru de apă si se poate folosi. Pentru un efect mai puternic, puteți adăuga a doua zi numai 250ml de apă.
Cum o aplicăm
O punem într-un sprayer și o aplicăm pe zonele afectate dimineața sau seara. O deosebită atenție trebuie avut de a uda bine și dedesubtul frunzelor, acolo unde se adăpostesc de obicei coloniile. Tratamentul se aplică până ce planta rămâne curată și toți păduchii au murit, substanța fiind toxică pentru ei. Dacă vremea este ploioasă, se aplică de câte ori este nevoie.
Alte soluții
Spălați-le cu un jet de apă, dacă nu aveți multe plante afectate.
Striviți-le cu mâna, dar aveți grijă căci sunt foarte lipicioase
Plantați în jurul plantelor susceptibile afidelor: usturoi, ceapă, crăițe. Acestea le țin la depărtare.
Stropiți cu zeamă de tutun, făcut din mucuri de țigară sau 2/3 țigări, lăsate peste noapte în apă. Soluția rezultată trebuie să fie neaparat crem și nu maro, pentru a nu afecta planta.
Prădătorul natural, gărgărița, la treabă (Foto: zamzows.com)
Încurajați insectele prădătoare (gărgărița) la dumneavoastră în grădină având diversitate și flori
Reduceți populația de furnici din grădină, pentru a nu ajuta supraviețuirea afidelor
Prima oară când m-am gândit la a avea o grădină bio, fără chimicale și alte nebunii, habar nu aveam că trebuie să și stropești fructele și legumele. Credeam că le poți stropi numai cu chimicale și nici nu vroiam să aud de așa ceva. Dar […]
Uleiul de neem provine din Arborele de Neem, popular la tropice dar și în Asia de Sud. Acesta mai este supranumit “farmacia naturii” sau “copacul sacru”. Noi am aflat de el în iarnă, când pătrunjelul din ghiveci începuse să aibă puncte negre pe frunze. Am […]
Nu se știe unde a fost prima cultură de ceapă și nici nu se știe cine a folosit-o prima oară, dar cert este că se folosea cu 5000 de ani în urmă, înaintea erei noastre. Primele culturi de ceapă datează din anii 3000 î.Hr., în Egiptul Antic, unde se folosea ca aliment, medicament, în ritualuri și în practicile magice. Tot atunci, se credea că ceapa reprezintă la scară mai mică universul, datorită foilor concetrice și era considerată un simbol al vieții veșnice.
Și grecii știau de avantajele cepei. Atleții consumau ceapă regulat pentru a-și spori vigoarea, iar medicii știau de proprietățile ei detoxifiante și de antibiotic natural. Chiar și gladiatorii din Roma o consumau deoarece se credea că sporește forța musculară și rezistența la efort. Mai târziu, în secolul XVI, medicii tratau infertilitatea feminină recomandând consumul de ceapă.
Ceapa egipteană umblătoare (Allium cepa var. multiplicans), în engleză tree onion sau egyptian walking onion este o rudă a cepei pe care o cunoaștem noi (Allium cepa). Am descoperit-o accidental și am început să caut detalii despre această specie interesantă. Mi-a atras atenția deoarece este o plantă perenă, care rezistă în grădină ani la rând iar dacă o lași, se înmulțește și se sădește singură. Arată foarte interesant și cu siguranță și-a câștigat un loc la mine în grădină.
Ciclul de viață al cepei egiptene umblătoare
Prima care va răsări în grădină, este ceapa egipteană, care indiferent de vreme sau dacă pământul este acoperit cu zăpadă, ne va vesti venirea primăverii. Aceasta crește cam de 1 metru, iar în vârf formează un mănunchi de cepe mititele. Cepele se aseamănă cu arpagicul, numai că sunt mai mici ca acesta și se numesc bulbili. Pe parcursul sezonului, planta se maturează, iar bulbilii cresc și ei. Fiecare ceapă egipteană va avea câte un mănunchi în vârf, de aceea englezii le mai numesc și top onions.
Primăvara devreme bulbilii apar înveliți de o capsulă albă protectivă, iar dacă o atingem, are textura hârtiei. Bulbilii ating maturitatea vara târziu, când deja înverzesc și au mici rădăcini formate. Aceștia arată acum ca planta mamă, numai că în miniatură. Din cauza greutății lor, planta se va îndoi, iar dacă bulbilii cad pe pământ fertil, își vor forma rădăcini și se va forma o altă tufă de ceapă egipteană umblătoare, de unde îi vine și numele, pentru că efectiv se va deplasa prin grădină an după an, înmulțindu-se și sădindu-se singură.
Chiar dacă această specie de ceapă se îmulțește prin bulbilii din vârful plantei, câteodată mai apar și flori. Acestea sunt albe, cu 6 petale și 6 stamine, iar pe mijlocul fiecărei petale se găsește o bandă verde, de culoarea mazărei. Însă în scurt timp se va usca, deoarece energia se duce mai mult la bulbili decât la flori. Este o raritate ca aceste flori să facă semințe. Florile tind să apară atunci când planta este destul de bătrână și când deja s-a divizat în pământ de 2-3 ani. În acest moment, putem recolta toată tufa pentru consum, având în vedere să o înmulțim înainte de recoltare, prin bulbili sau prin diviziuni ale rădăcinii.
Ceapa egipteană umblătoare cu flori (Sursă foto: www.google.co.uk/amp/s/dirtywordsgarden.com)
Fiecare plantă are câte un mănunchi de bulbili, dar numărul diferă de la una la cealaltă. Unele pot avea doar 2-3 bulbili, iar altele pot avea și 30. Câteodată din bulbilii de pe plantă poate crește o nouă tijă, iar astfel se creează un nou etaj. Acea tijă poate face și ea bulbili și tot așa până se creează chiar și patru etaje: primul etaj fiind subteran, iar celelalte 3 aeriene.
În pământ se formează cepe asemănătoarei cele eșalote, de dimensiuni medii. Acestea pot fi recoltate și mâncate, cu tot cu frunze, deoarece toată planta este comestibilă. Atunci când recoltați o plantă din tufă, aceasta din urmă nu se va mai regenera, deci să fiți atenți să nu luați prea multe încât să rămâneți fără. Dacă ceapa recoltată o lăsați în pământ, se va forma din ea altă tufă, deci dintr-o singură plantă se fac 5-6 plante, contribuind astfel la îmmulțirea cepei egiptene pe cale subterană. După câțiva ani, tufa poate avea chiar și 50 de cepe deoarece an de an se divide și se înmulțește. O idee bună este de a diviza tufele din grădină și în același timp să recoltați cepe din ele, deoarece dacă plantele sunt îngrămădite, nu mai formează mănunchiuri mari de bulbili.
Ceapa egipteană umblătoare – bulbi de abia recoltați
Când și cum să plantați ceapa egipteană
Ceapa se înmulțește prin diviziunea rădăcinii, sau prin plantarea bulbililor. Aceștia se plantează exact ca arpagicul, cam la 3 cm adâncime, la 30 cm unul față de celălalt având în vedere că dintr-un singur bulbil se va forma o tufă de 6 cepe, și dacă o puneți pe rânduri, lăsați 60 cm între ele. Dar se poate planta și în mănunchiuri de bulbili. Plantați-i undeva unde primesc cât mai mult soare, cu toate că tolerează și umbra parțială. Îi puteți planta chiar și în ghivece, pe care puteți să le țineți afară sau în casă. Îi puteți planta în orice anotimp, chiar și iarna dacă pământul nu este înghețat, dar cel mai recomandat este să plantăm bulbilii în toamnă. Vă prezint mai jos ce se întâmplă când plantăm bulbilii, în funcție de anotimp:
dacă plantăm în primăvară: planta își va dezvolta rădăcini, bulbi si va face foliaj verde, dar nu va produce bulbili decât în al doilea an.
dacă plantăm în vară: se vor dezvolta frunzele și rădacina, și foliajul, însă în primul an nu va face bulbili.
dacă plantăm toamna, am făcut cea mai bună alegere: planta își va dezvolta în toamnă rădăcini și frunze, peste iarnă foliajul va muri , iar în primăvară devreme va răsări și va crește cam de un metru, dar nu va face bulbili decât în al doilea an. Dacă am plantat un bulbil mai mare putem fi norocoși și planta să facă din primul an mănunchi de bulbili.
dacă plantăm iarna, nu este nicio problemă atâta timp cât solul nu este înghețat. Bulbilii plantați nu vor crește, poate doar puțină rădăcină și cam atât. Dar dacă trăiți într-un climat mai călduros, vor face și niște frunze.
dacă lăsați natura să își urmeze cursul, bulbilii când vor cădea pe pământ se vor sădi singuri atâta timp cât au căzut pe sol fertil și au destulă umiditate.
Cum recoltăm ceapa egipteană umblătoare
Pentru a recolta bulbilii, trebuie să așteptăm până în vară târziu, iulie sau august. Vă veți da seama că s-au maturizat când deja ceapa nu mai este așa fermă și începe să se îngălbenească. După recoltare îi puteți consuma ca atare sau gătiți, îi puteți păstra, sau îi puteți planta în grădină.
Bulbili de ceapă egipteană umblătoare recoltați (Sursă foto: lovelygreens.com)
Pentru a recolta frunzele verzi, pur și simplu le rupeți dinspre exterior spre interior. Le puteți rupe pe toată perioada anului, planta se va reface repede și va produce și mai multe frunze, numai bune pentru a fi recoltate iar.
Pentru a recolta bulbul de ceapă din pământ, trebuie să așteptați să vină luna august. Odată ce îi scoateți din pământ planta nu se va mai reface, așa că fiți sigur că au mai rămas câteva plante acolo. Bulbii au mărimea șalotei, dar dacă îi doriți mai mari, tăiați frunza ce susține mănunchiul de bulbili, pentru ca planta să își redirecționeze energia și resursele pentru a crește bulbii din pământ.
Bulbi de ceapă egipteană umblătoare recoltați
Dacă trăiți într-un climat puțin mai călduros decât al nostru, puteți avea ceapă verde tot timpul anului. Sau puteți să o plantați în ghiveci și nu vă va mai lipsi ceapa verde.
Vermicultura este un termen destul de greu de înțeles, mai ales atunci când nu ești chiar cel mai bun prieten cu aceste creaturi mici și uimitoare. Mai exact, cuvântul înseamnă creșterea viermilor cu scopul de a îmbogăți și a afâna pământul, sau a descompune resturi […]
În Aprilie solarul este deja încălzit de zici că-i vară înăuntru, în zilele însorite bineînțeles. Este una dintre cele mai ocupate luni, vorbind de răsaduri. Toate semințele ar trebui să fie semănate deja până la sfârșitul lunii, iar udatul răsadurilor va fi ocupația principală. În […]
Grădina noastră este de fapt un “allotment”, cum spun britanicii. Asta însemnând că o bucată mare de pământ s-a împărțit în mai multe parcele, cu cărări printre ele, iar fiecare parcelă este dată în chirie pe termen nelimitat, în schimbul unei sume de bani. Totul este îngrădit, astfel nimeni care nu are codul de acces, nu poate intra. Ei, și e află chiar în mijlocul orasului/cartierului! Practic în fiecare regiune a orașului este câte un astfel de pământ. Totul este deținut de primărie și ei se ocupă de gestionare, de încasări, ș.a.m.d., dând posibilitatea locuitorilor din oraș, care nu au o grădină în fața/spatele casei, să își cultive de-ale gurii, prin metoda care o alege fiecare.
Mi se pare o idee genială, mai ales pentru cei care nu au posibilitatea să stea la țară, sau poate este prea departe de serviciu să se mute înafara orașului. Acest program este în funcțiune de mult, dar se poate găsi și în alte țări precum: Spania, Franța, Belgia. Sun extrem de solicitate aceste parcele de pământ, iar dacă te înscrii pe listă, s-ar putea să stai și ani la rând la coadă.
grădina
Parcela noastră are în jur de 100 de metri pătrați, cu 80 dintre ei cultivabili iar restul pentru cărări, magazie etc. Spre toamnă, după ce ne adunăm recolta și vedem ce și cum ne ajunge și ce ne-ar trebui mai mult, avem de gând să mai luăm încă una, cam de aceeași mărime. Cu siguranță nu vom avea destui cartofi, vinete, ardei, roșii, porumb etc. Dar suntem foarte optimiști și avem de gând să cântărim tot ceea ce recoltăm, apoi să facem un total pentru a vedea cât am economisit în bani și dacă în anul acesta ne-am scos investiția inițială, care cred că se apropie de 1000 de lire.
Din cele 23 de straturi, de 1,2m x 3,4 m, 2 sunt rezervate pentru tătăneasă, iar pe 4 dintre acestea se află solarul nostru. Are 6 metri lungime și 3 lățime, dându-i astfel o suprafață de 18 metri pătrați. Deja avem în el ceapă de primăvară, salate și ridichi, iar la sfârșitul lui mai vom pune : roșii, ardei, vinete, busuioc și flori.
În solar am pus gunoi de cal, în strat de 10 cm. Suntem admiratori ai grădinei lui Charles Dowding și a metodei lui de cultivare a legumelor și fructelor, în care nu trebui să sapi, ci doa să adaugi gunoi, an după an, lăsând natura să facă ce știe ea mai bine. Așa că am început cu solarul și urmează în timp straturile ce au rămas.
sera/solarul cu gunoi în strat de 10 cm
ceapa de primăvară
ridichi
salată
salată
sera in aprilie
În afara solarului avem pus un strat cu ceapă albă și roșie, usturoi și morcovi; încă unul cu ceapă și morcovi; 5 straturi cu catofi despre care aveți detalii aici; și încă un strat cu mazăre, care abia a răsărit.
mazăre
mazăre
Imediat vine timpul de semănat pătrunjelul de rădăcină și toate verdețurile. Aștept cu nerăbdare să încep să semăn florile ♥, despre care puteți citi aici!
Pentru că a venit primăvara și încep să apară pe piață căpșunile, vă propun astăzi un smoothie cu căpșuni. Perfect pentru toate categoriile de vârstă și pentru toate obiceiurile alimentare. Am cumpărat din supermarket o lădiță de un kilogram de căpșuni, dar sincer vorbind, nu […]
